Una dintre cele mai luminate minţi sălăjene a fost Simion Bărnuţiu, cel care, în urmă cu 176 de ani, în 12/24 martie 1848, lansa proclamaţia către români, prin care îi îndemna să militeze pentru drepturile lor ca naţiune.
Marele revoluţionar de la 1848
Simion Bărnuţiu a fost autorul celor mai importante documente ale Revoluţiei românilor ardeleni de la 1848-1849, a redactat şi răspândit proclamaţia la Sibiu, după care a convocat o adunarea în Duminica Tomii, în 30 aprilie 1848, la Blaj.
Apoi, în 3 mai 1848 a început Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost cu participarea a 30.000-40.000 de persoane, iar proclamația adoptată cerea împăratului Ferdinand I al Austriei desființarea iobăgiei, libertatea tiparului, înființarea unor instituții de învățământ în limba română etc. Președinții adunării au fost episcopii Andrei Șaguna și Ioan Lemeni, iar vicepreședinți Simion Bărnuțiu și George Barițiu, în timp ce secretar a fost Timotei Cipariu.
Simion Bărnuţiu a fost un mare gânditor al Transilvaniei. Simion Bărnuţiu (21 iulie 1808-16/28 mai 1864), preot greco-catolic, jurist, filosof (a introdus predarea în română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. A fost vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. Preşedinte al Comitetului Naţional Român.
Cuza i-a făcut o caleaşcă specială, dar a murit pe drum
Grav bolnav fiind încă din 1849, în decembrie 1863 îşi întrerupe activitatea didactică la Iaşi. Şi, simţindu-şi sfârşitul aproape, în primăvara lui 1864 vrea să se întorcă acasă, la Bocşa, Sălaj.
Se spune că tocmai Alexandru Ioan Cuza a dat dispoziţie să-i fie construită o caleaşcă specială, mare, în care să poată să stea întins în drumul spre casă. Dar moare pe drum, la marginea localităţii sălăjene Sânmihaiu Almaşului, la ieşirea din judeţul Cluj, lângă Fântâna Gorgana. Avea doar 55 de ani.
*în imagine, o carte din 1831 care i-a aparţinut lui Simion Bărnuţiu, cu o notă în acest sens a lui Cassiu Maniu, fratele lui Iuliu Maniu şi nepotul lui Simion Bărnuţiu (arhiva Ora Sălajului)
*Cassiu Maniu (27 iulie 1867, 1943, Cluj) a fost avocat, profesor, filosof și jurnalist.
*în imagine, o carte dedicată Marii Adunări de la Blaj din 1848, a lui Coriolan Suciu, din biblioteca şi cu semnătura lui Vasile Goldiş (arhiva Ora Sălajului)