9 octombrie – Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România

Ziua Holocaustului este marcată, în România, în fiecare an, la data 9 octombrie, care a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, pentru comemorarea la nivel naţional a acestei zile.

Ziua Holocaustului este marcată, în România, în fiecare an, la data 9 octombrie, care a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, pentru comemorarea la nivel naţional a acestei zile. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, ce includ conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc.

În urma cu 83 de ani a început deportarea evreilor

În urmă cu 83 de ani, la 9 octombrie 1941, începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria, consemnează Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. 

„Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria”, potrivit https://www.inshr-ew.ro/.

La 9 octombrie 2024, începând cu ora 10.00, la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” organizează ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului. La ceremonia depunerii de coroane sunt aşteptaţi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţilor evreieşti şi rome şi grupuri de elevi din Bucureşti, conform site-ului Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, https://www.inshr-ew.ro/.

Ziua Holocaustului a fost instituită în urma mai multor recomandări propuse de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1986, pe baza lucrărilor şi concluziilor Comisiei ce se regăsesc în „Raportul final”, publicat în 2004. Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, fără a putea stabili cu exactitate numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, apreciază că în România şi în teritoriile, aflate sub controlul său, au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. Între 45.000 şi 60.000 de evrei au fost omorâţi în Basarabia şi Bucovina de către trupele germane şi române în 1941. Între 105.000 şi 120.000 de evrei români deportaţi au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 şi 180.000 de evrei locali au fost lichidaţi (în special la Odessa şi în districtele Golta şi Berezovca). Cel puţin 15.000 de evrei din Regat au fost ucişi în pogromul de la Iaşi şi ca urmare a altor măsuri antievreieşti. Au murit, de asemenea, o mare parte dintre romii deportaţi. Dintre cei 25.000 de romi (jumătate dintre ei copii) trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în “Raportul final” al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005, are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor şi rezolvarea unor probleme ştiinţifice referitoare la Holocaust, elaborarea şi implementarea de programe educaţionale şi culturale privind acest fenomen istoric. Totodată, Institutul coordonează activităţile în vederea realizării obiectivului de investiţii „Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”, potrivit Legii nr.174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, respectiv ale Hotărârii Guvernului nr. 1134/2023 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”. Finanţarea obiectivului se realizează din fonduri externe rambursabile prin PNRR, conform acordului de finanţare, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform Notei de Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 1027/21.08.2024 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 902/2005 privind înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, conform https://gov.ro/.

La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, realizat la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, arată http://inshr-ew.ro/.

România a exercitat, în perioada martie 2016-martie 2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în cadrul mandatului fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA. La nivel naţional, a fost adoptată Legea 157/2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 4 iulie 2018, conform http://legislatie.just.ro/.