Un ciob de ceramică e, până la urmă, un simplu ciob. Și chiar dacă pe acel ciob există ceva inscripții, indiferent cât de vechi, rămâne doar un ciob. Și atunci, cum poți să faci o expoziție având ca subiect principal cioburile? Răspunsul a venit de la sine, în timp ce ascultam cu urechile ciulite istoria pe scurt referitoare la câteva cioburi descoperite la Porolissum: povestea. Și când zic poveste nu mă refer doar la povestea în sine, la narațiune (deși e o adevărată artă să faci o poveste din orice). Mă refer și la datele științifice, la rezultatul cercetărilor, oferite publicului aflat la vernisajul expoziției tot sub formă de poveste. Iar asta – să faci din niște date o poveste cursivă, care să capteze atenția – e mare lucru.
„Graffiti de altădată. Scrisul cursiv la Porolissum în epoca romană”, așa se numește expoziția al cărei vernisaj a avut loc în Beciul Cultural al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. O expoziție gândită și organizată de arheologul Dan Deac.
Articolul complet pe Reporter pur și simplu:
Arta de a citi în piatră. Povestea din și dintre cioburi. O expoziție faină