Doctorul şi omul Alexandru Iliescu și cei 200 de kilometri parcurşi zilnic pentru tratarea bolnavilor de cancer

A strâns deja şapte ani de când străbate, zilnic, 200 de kilometri, pe ruta Cluj-Napoca – Zalău şi retur, pentru a aduce alinare celor care se confruntă cu una din maladiile secolului XXI – cancerul. Are ochii roşii de oboseală, dar încă zâmbeşte şi se autoironizează atunci când spune că are două meserii: cea de medic oncolog şi cea de şofer.

El e Alexandru Iliescu, actualmente director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, însă lucrurile nu au stat mereu aşa.

Povestea sa este una mai complicată, dar cu un final fericit, nu atât pentru el, cât mai ales pentru bolnavii de cancer din Sălaj şi, de ce nu, din întreaga ţară.

E dejean ca origini, tatăl său a fost medic anestezist în Cluj-Napoca, iar în familia sa mai există “antecedente” în domeniu. Absolvent al unui liceu de matematică-informatică, Alexandru Iliescu a “abandonat” lumea rece a cifrelor, pentru a încerca să-şi ajute semenii aflaţi în suferinţă, din calitatea de medic. Astfel, a absolvit în 2011 Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca şi, din ultimul an de rezidenţiat – 2016, este angajat al spitalului din Zalău. În 2017 a preluat secţia de oncologie, ca şef de secţie, iar din anul 2021 este director medical al spitalului din Zalău.

Această înşiruire de ani şi date nu arată însă nimic despre cine este omul Alexandru Iliescu.

Înainte de toate, poate ar fi bine de menţionat faptul că, în România, numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică. Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer preciza, în luna ianuarie, că numărul persoanelor cu cancer din România, aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000. Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate sunt, potrivit sursei citate, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul de sân şi cancerul colorectal.

Ce se face la Cluj-Napoca, se face și la Zalău

Revenind pe plan local, înainte de ”epoca Iliescu”, dacă se poate spune aşa ceva (fără a supăra prea multă lume), majoritatea sălăjenilor cu cancer luau drumul Clujului. Nu e, cred, niciun secret că nici calitatea resursei umane şi nici cea a resurselor materiale nu era, la vremea respectivă, una care să te atragă la tratament în Zalău. Lucrurile s-au schimbat între timp şi aste i se datorează, cu siguranţă, şi doctorului Iliescu, dar şi schimbării la faţă a Spitalului Judeţean.

“Există mobilitatea migrantă, iar noi cunoaştem care dintre patologii pleacă la Cluj şi, cumva, şi planurile de dezvoltare ale spitalului au ţinut cont, în principal de mobilitatea migrantă, pentru că altfel nu poţi aşa, la întâmplare, să mai inventezi o specialitate. Sunt anumite lucruri pentru că există o justificare logică şi ştiinţifică, în a nu face peste tot anumite proceduri, de exemplu de a trata pacienţi cu patologii rare, pentru că nu eficient. Trebuie să-i concentrezi la anumite centre, dar în rest, noi trebuie să ne gândim că 99% din patologia judeţului vă trebuie să o tratăm aici şi, implicit, şi patologia oncologică. Vom încheia foarte bine ciclul pacienţilor oncologici când vom avea parte de radioterapie, dar prin colaborare cu colegii de la Cluj am reuşit, în ultimii ani, ca un număr mare de pacienţi care ar fi mers la Cluj, să rămână aici”, susţine medicul oncolog.

Încrederea pacienţilor a venit şi după ce aceştia au văzut că ce se spune şi se face la Cluj-Napoca, se întâmplă şi la Zalău. Cu siguranţă, lucrurile vor sta şi mai bine atunci când se va finaliza proiectul centrului oncologic, pe care Consiliul Judeţean îl va realiza la spitalul din Zalău.

Mai mult, Alexandru Iliescu a reuşit, alături de Alexandru Lazăr, patronul unei companii de software din Cluj-Napoca, să pună la punct

Prima platformă inteligentă dedicată oncologiei din România.

Platforma poate fi accesată atât de la un calculator de birou, cât şi de pe telefon, printr-o aplicaţie dedicată.

“La noi, lucrurile au plecat de la siguranţă pacienţilor şi cum putem asigura un nivel cât mai mare de calitate a serviciilor. Odată, e precizia terapiilor pe care le faci. Ele trebuie să fie corecte şi să aibă efectul dorit. Spre deosebire de alte tipuri de terapii, care au nişte doze standardizate, terapia oncologică este personalizată. Schemele de tratament sunt complexe şi trebuie calculat corect, pentru a ne asigura că medicul nu poate greşi. Păi, cum faci chestia asta? Trebuie introduse toate informaţiile într-un sistem automat, care să aibă o bază de date cu toate aceste schemele în tratament şi sistemul să ştie cum să calculeze pentru fiecare în parte, de unde să-şi ia informaţii. Trebuie să aibă şi informaţiile despre pacient, pe care le introducem noi, o singură dată, iar platforma calculează mai apoi doza corectă. Standardizând treaba asta, te asiguri că de fiecare dată tu respecţi aceleaşi măsuri şi acelaşi mod de calcul. De aici am plecat, ca idee”, precizează Alexandru Iliescu.

Potrivit acestuia, platforma “Docviser” integrează circa 500 de scheme de tratament şi are avantajul că aduce în acelaşi loc tratamentul, cu medicii, farmaciştii şi asistenţii care trebuie să aplice acest tratamente, alături de tot istoricul medical şi datele despre pacient.

“Din punctul meu de vedere, sunt multe spitale care au medici excepţionali, care pot să-ţi dea cel mai bun tratament, dar tu dacă nu te asiguri că recomandarea acelui medic ajunge şi în vena pacientului, restul circuitului e aproape cam cu zero, cu toată gândirea şi expertiza acelor doctori. Noi asta am făcut, am dus mai departe tipul ăsta de abordare. Am integrat farmacia în platformă, iar în momentul în care noi validăm o schemă de tratament, cu un singur click, ea ajunge la farmacia spitalului. Deci nu se plimbă de colo-colo o hârtie scrisă de mână, cu pixul. Farmaciştii intră exact pe pacientul despre care povestim, ca să nu existe nicio confuzie vis-a-vis de persoane cu acelaşi nume, dar cu CNP-uri diferite, pentru că avem şi astfel de situaţii. Când se lucrează, se lucrează pe pacient şi se văd exact datele lui. Ulterior, în momentul în care medicaţia este pregătită, se printează automat etichete cu fiecare medicament, cu explicaţii legate de administrare şi se lipesc pe flaconul în care s-a făcut dizolvarea. Ştiţi cum se făcea până acum? Se scria cu marker-ul pe flacon. Gândiţi-vă. Cum poţi ca un medicament care te pot omorî dacă doza nu e corectă, să îl scrii cu markerul şi să îl pui cuiva într-o plasă, să se ducă nu ştiu unde cu el. Şi aici am intervenit, pe partea asta de precizie şi în acelaşi timp şi trasabilitate, pentru că farmaciştii, când termină, trimit informaţia către asistenţi. Asistenţii, cu informaţia din aplicaţia mobilă sau aplicaţia de pe calculator aplică schema de tratament a pacientului X aşa cum a fost ea preparată”, explică directorul medical al spitalului din Zalău.

Doctorul subliniază faptul că toată această digitalizare economiseşte foarte mult timp şi dă o predictibilitate inclusiv pentru necesarul de medicamente pe care spitalul trebuie să le aibă în stoc şi pentru bugetul aferent tratamentelor oncologice. Platforma permite farmaciştilor şi un calcul precis al cantităţilor de medicamente ce se utilizează zilnic, ceea ce duce la economii importante, prin optimizarea utilizării medicaţiei.

Pe de altă parte, şi pacienţii pot avea acces la platformă, unde pot încărca documente sau pot vedea tratamentul pe care îl urmează şi datele lor medicale, în cazul în care doresc şi o a doua opinie.

Un element important al platformei Docviser este asistentul virtual, un sprijin esenţial pentru specialiştii care lucrează cu această aplicaţie.

“Ideea e că digitalizarea, cum o văd eu şi echipa cu care lucrăm în acest în acest proiect, presupune nu doar a avea numai nişte baze de date, nu vreau să le zic sterile, dar cumva aşa, imobile. Trecem la o gestiune integrată a informaţiei şi aici avem partea de asistent de inteligenţă artificială în platformă. El ştie să traducă orice text pe care noi îl introducem, scanat sau fotografiat. E foarte uşor să discutăm cu asistentul virtual. El navighează prin suma documentelor pe care noi le avem şi extrage doar informaţia care mă ne interesează”, punctează medicul oncolog.

Un alt aspect, la fel de important, este faptul că prin expertiza celor peste 100 de medici încrişi pe platformă se validează scheme de tratament pentru pacienţii oncologici şi există o practică unitară. Platforma este utilizată în prezent de 45 de unităţi medicale din sistemul sanitar de stat, dar şi privat, are înscrişi 3.600 de pacienţi oncologici, iar prin intermediul ei au fost administrate deja peste 16.000 de tratamente.

Toate aceste, înfăptuite prin contribuţia doctorului, şoferului şi omului Alexandru Iliescu.