Judeţul Sălaj are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din ţară, cu 10,5 la mie, conform datelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Rata mortalităţii infantile a urcat din nou, la 5,7 la mia de copii născuţi vii, faţă de 5,2 anul anterior, cu un vârf în judeţul Sălaj – 10,5 la mia de copii născuţi vii – şi un minim pentru municipiul Bucureşti – 2,5 la mie, ceea ce consacră disparităţile uriaşe care există în ţară. Este de remarcat că creşterea mortalităţii infantile vine pe fondul unei prăbuşiri a natalităţii: astfel, avem un număr de 178.233 de nou-născuţi, faţă de 193.191 – în 2021, respectiv 206.826 – în 2020.
Potrivit datelor finale ale INS, în anul 2022, rata mortalităţii infantile conservă discrepanţele majore dintre judeţele ţării.
Top judeţe cu rata mortalităţii infantile ridicată:
1. Sălaj – 10,5 la mie
2. Mehedinţi – 8,8 la mie
3. Brăila – 8,3 la mie
4. Hunedoara – 8,3 la mie
5. Mureş – 7,8 la mie
6. Suceava – 7,8 la mia de copii născuţi vii.
Unde se înregistrează cea mai mică rată a mortalităţii infantile:
1. Municipiul Bucureşti – 2,5 la mia de copii născuţi vii
2. Ilfov – 3,3 la mie
3. Alba – 3,6 la mie
4. Ialomiţa – 3,9 la mie
5. Cluj – 4,5 la mie
6. Tulcea – 4,7 la mie.
Despre mortalitatea infantilă în UE
Potrivit datelor centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2021, România se află pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă, arată o statistică Eurostat. Astfel, în 2021 Bulgaria a avut o rată a mortalităţii infantile de 5,6 la mia de copii născuţi vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie şi Slovacia, unde rata mortalităţii infantile a fost de 4,9 la mia de copii născuţi vii. La polul opus, cea mai mică rată a mortalităţii infantile este înregistrată în Suedia, Finlanda şi Slovenia cu 1,8 la mia de copii născuţi vii.
Spitalele pentru care 3,5% se poate transforma în echipamente performante:
1. Bucureşti – Maternitatea Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa”
2. Spitalul Clinic CF2 Bucureşti
3. Bucureşti – Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului – Maternitatea Polizu
4. Călăraşi- Spitalul Municipal Olteniţa
5. Galaţi – Spitalul Orăşenesc Tg. Bujor
6. Hunedoara – Spitalul Judeţean Deva
7. Ilfov – Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov
8. Iaşi – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Cuza Vodă” Iaşi
9. Neamţ- Spitalul Orăşenesc Târgu Neamţ
10. Vâlcea – Spitalul Orăşenesc Horezu.
“Copiii care se nasc prematur şi cei care au patologii medicale complexe nu au la dispoziţie luni şi ani în care statul să doteze spitalele cu aparatură medicală performantă. Birocraţia nu face decât să pericliteze şansa la viaţă şi la sănătate a copiilor. În două minute doar, cât ia completarea unui formular pentru redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit, sunt asigurate fonduri vitale pentru a veni în sprijinul maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală”, spune Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Din anul 2010 şi până în prezent, Organizaţia Salvaţi Copiii a dotat 126 de unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.770 de echipamente vitale, investind peste 11 milioane de euro. Doar în 2023, Salvaţi Copiii a dotat peste 55 de unităţi medicale cu echipamente performante, asigurând supravieţuirea şi tratamentul adecvat pentru cel puţin 60.000 de copii.
“Programul de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvaţi Copiii. Am făcut muncă de pionierat în domeniu şi, după 14 ani, programul a devenit unul amplu, atât în comunităţile vulnerabile, cât şi în ceea ce priveşte întărirea capacităţii spitalelor în salvarea şi îngrijirea nou-născuţilor. Avem în medici cei mai buni parteneri şi astfel reuşim să sprijinim concret sistemul medical cu ceea ce este necesar, dar eforturile trebuie consolidate cu politici de sănătate coerente şi care să corecteze disparităţile”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.