Mult a fost, puțin a mai rămas… Și anume două luni, o săptămână și câteva zile ne mai despart de primul apel din acest an al politicienilor prin care suntem chemați la urne.
Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale a creat multe dispute pe scena politică, însă, cu sau fără voia celor din opoziție, acest lucru se va întâmpla, cu siguranță, în 9 iunie 2024. Despre decizia comasării celor două scrutinuri nu vom vorbi prea mult, ea având rațiunea de a aduce la secțiile de votare cât mai multă lume. Altfel, la modul în care românul tratează subiectul europarlamentarelor, aceste alegeri ar fi avut parte de un eșec lamentabil, care, cu siguranță, ar fi favorizat partidele extremiste. Nimeni nu-și dorește acest lucru, evident, cu excepția “morulelor” din clanurile lui Simion și Șoșoacă.
Despre amorțirea simțurilor
Dacă la nivel național presa biciuie de dimineața până seara dosul de politician, constatăm că, în Sălaj, cu foarte mici excepții, colegii de breaslă așteaptă cu nerăbdare, frecându-și mâinile până le ies scântei din palme, momentul semnării contractelor de publicitate electorală. Ca apoi, fiecare în parte, să se poziționeze după cifra și numărul de zerouri trecut la capitolul “valoarea contractului”. Nu e nimic nou sub soare, cu excepția faptului că cei din presa națională au mai mult tupeu, astfel că taie în carne vie chiar dacă au deja banii în conturi, în timp ce presarii de la “locală” nu-și permit luxul să facă greșeli pentru care, mai apoi, pot fi penalizați cu zerouri tăiate din suma prenegociată cu partidele. Aceasta este realitatea tristă în care s-a scufundat de ani buni încoace mass-media din județul acesta, și nu numai. O stare de fapt în care, pentru supraviețuire, presa locală stă de ceva vreme în poziția ghiocel, ca să nu spun “capră”, scuipând rumeguș printre gingii. Că dinți nu mai are de multă vreme încoace. Iar societatea i-a urmat exemplul, cum altfel?!
Între maieu și cămașă
Aminteam la începutul materialului despre alegerile locale și cele europarlamentare. Și da, ați ghicit, și nouă ne pasă mai mult de maieu decât de cămașă. Așa că rămânem focusați pe “locale”. Deocamdată. Doar focusați, fără pretenții de atotștiutori, pentru că zarurile nu au fost aruncate încă: nici la Consiliul Județean, nici la municipiu, nici în celelalte orașe și comune unde deja am întâlnit politicieni sărbătorind cu pahare de șampanie în mână și cu dumicați de tort pe la colțurile gurii.
Cert este că, la cum se prezintă lucrurile pe scena politică sălăjeană, avem câteva dileme aproape existențiale.
Una dintre ele este dacă PSD Sălaj este capabil să iasă din bârlogurile din Zalău și Jibou, să se cațere pe notorietatea de paie a lui Ionel Ciunt, la umbra căruia, de ani buni, nu mai crește nici iarba.
Cea de-a doua dilemă este legată strict de potențialul PNL Sălaj de a păstra, pierde sau de a crește din numărul de unități administrativ-teritoriale pe care le-a obținut în urmă cu 4 ani.
Ar mai fi și alte necunoscute, ca de exemplu unde naiba a dispărut USR și AUR din Sălaj (nu că ne-ar deranja prea tare să-i mai căutăm multă vreme de acum încolo) sau de partea cui va juca UDMR. Și, evident, ne mai interesează pe noi, oamenii de rând, cine cu cine, cine cu ce, când și dacă mai merită să mergem la urne. Despre toate acestea, însă, vom vorbi altă dată. Avem la dispoziție timp suficient.