Sălăjenii au încă un motiv de mândrie pentru faptul că o femeie a acestor locuri, Elisabeta Silaghi (Szilágyi Erzsébet) l-a născut pe cel care este considerat cel mai mare rege al Ungariei, Matia Corvin, născut din tată român şi mamă unguroică.
Născut după drumul de Sălaj
Szilágyi Erzsébet s-a născut în 1410, iar la naşterea fiului său Matia Corvin avea vârsta cristică, 33 de ani.
Legenda spune că pe Szilágyi Erzsébet ar fi apucat-o durerile facerii în timp ce călătorea cu soţul său din zona Sălajului spre Cluj. Însă izvoarele istorice arată că Iancu de Hunedoara dorea ca fiul său se se nască la Cluj, zonă pe care o considera mai sigură pentru familia sa.
“Iancu de Hunedoara era nobil catolic. În perioada respectivă, nu conta naţia, ci confesiunea. El era român, dar era nobil catolic. Cum şi alţi români s-au maghiarizat ulterior. Matia Corvin s-a născut în prima încăpere pe stânga, cum intri pe poarta casei care astăzi aparţine de Universitatea de Artă şi Design, casa Jakab Mehffi, care era un viticultor sas bogat.
“Toată lumea spune că mama sa l-a născut venind dinspre Sălaj, când au prins-o durerile facerii. Dar nu-i adevărat. Iancu de Hunedoara era într-o luptă cu nobilimea din Transilvania. Şi el şi-a adus intenţionat soţia să nască în Cluj, pentru că avea o alianţă cu clujenii. Şi el le va da înapoi statutul de oraş liber, regesc, pe care clujenii îl pierd în urma răscoalei de la Bobâlna, la care au fost participanţi”, spune istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Renumita familie Szilagy din Sălaj
Szilágyi Erzsébet a fost şi contesă de Horogszeg din renumita familie nobilă Silaghi (în maghiară Szilágyi), supranumită și mulier heroica.
Szilágyi Erzsébet a fost fiica căpitanului László Szilágyi de Horogszeg al cetății de la Bradics, sora lui Mihai Szilágyi, voievod al Transilvaniei, regent al Regatului Ungariei și soția lui Ioan de Hunedoara. Mama ei era Katalin Bellyéni.Elisabeta Szilagyi s-a născut în 1410, într-o familie nobilă și influentă din Transilvania. Szilágyi Erzsébet era fiica lui Ladislau Szilagyi, căpitanul cetății de la Srebrenica (Bosnia Herțegovina), și sora lui Mihai Szilagyi, voievod transilvănean și regent al Regatului Ungariei, pentru o scurtă perioadă. Familia Szilágyi își avea originea în zona Sălajului și a vechiului comitat Solnocul de mijloc din Transilvania. La vârsta de 20 de ani, Elisabeta Szilagyi se căsătorește cu Ioan de Hunedoara, cel care avea să devină voievod al Transilvaniei și guvernator al Ungariei.
Szilágyi Erzsébet l-a adus pe tron pe Matia Corvin
Potrivit documentelor istorice, Szilágyi Erzsébet a avut un rol important în aducerea pe tronul Ungariei a fiului său, Matia Corvin, în vârsta de doar 16 ani.
La un an după moartea lui Ioan de Hunedoara, în 1456, cei doi fii ai săi, Matia și Ladislau au fost trimiși în închisoare, la ordinele regelui Ladislau V (Postumul) al Ungariei, fiind acuzați de înaltă trădare. Fiul cel mare al lui Ioan, Ladislau Huniade, a fost decapitat în 1457, iar moartea sa a condus la o revoltă care l-a forțat pe regele Ungariei să fugă în Boemia. Ladislau Postumul l-a luat cu el, la Praga, pe Matia și l-a ținut în captivitate. La scurt timp, în toamna anului 1457, regele în vârstă de doar 17 ani a murit din cauza unei leucemii galopante, susțin unii cecetători. Rămas în Praga cu domiciliul forțat, Matia primește un mare ajutor de la mama sa Elisabeta și de la fratele acesteia Mihai Szilágyi.
Cei doi reușesc să strângă o oaste numeroasă, cu care pornesc spre Buda, cucerind teritorii întinse traversate de râul Tisa. Marea nobilime maghiară se simte amenințată de forța armatelor lui Mihai Szilagyi și Elisabeta Szilágyi, care numărau 15.000 de oameni. În sprijinul familiei Szilágyi vine, în ianuarie 1458, Nicolas Garai, palatinul Ungariei, cel care s-a oferit să susțină alegerea lui Matia ca rege al Ungariei, dacă acesta se va căsători cu fiica sa, Anna. Copila de opt ani era fosta logodnică al lui Ladislau Huniade, fratele lui Matia executat de fostul rege Ladislaus. Căsătoria nu a mai avut loc. În aceași vreme guvernatorul Boemiei, George de Poděbrady, insista ca Matia, rămas încă la Praga, să ia de soție pe fiica sa Ecaterina (1449 – 1464). Sub presiunea armatelor familiei Szilágyi și a susținătorilor de anvergură ai acesteia, Dieta Națională a Regatului Ungariei reunită la Buda în 24 ianuarie 1548 l-a ales rege pe Matia Corvin, iar Ecaterina de Podebrady, în vârstă de 9 ani, urma să îi devină regină.
Szilágyi Erzsébet nu s-a mai căsătorit după mortea lui Iancu
“Despre Ioan de Hunedoara se spune că doamnele de la curtea regală erau extrem de supărate pe el, pentru că nu le acorda atenție, fiind foarte loial soției sale. Elisabeta, când nu se afla în Hunedoara sau în Cluj, îl urma chiar și în bătălii, iar slujnicele ei erau un fel de tămăduitoare pentru armată”, afirmă Delia Roman, muzeograf la Castelul Corvinilor. După moartea lui Ioan de Hunedoara, în 1456,, Elisabeta nu s-a mai recăsătorit şi a murit în 1483.
Erzsébet provenea din Familia Szilágyi, parte din sistemul nobiliar maghiar, care își avea rădăcinile în Comitatul Sălaj.
Eruditul Matia Corvin avea a doua bibliotecă din Europa, după a Vaticanului
Matia Corvin (23 februarie 1443, Cluj, 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490. Viitorul rege s-a născut la Cluj, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, în casa lui Jakab Méhffi. Mama lui Matia, Erzsebet (Elisabeta) Szilagy, provenea dintr-o familie de nobili maghiari cu foarte mare influență. Matia Corvin a fost botezat după Sfântul Matia (marcat pe 24 februarie), în Biserica Sf Mihail din Cluj.
Matia Corvin se ştie că a fost un învăţat, fiind unul dintre cei mai erudiţi oameni ai perioadei sale. Biblioteca sa era, se pare, a doua ca mărime din Europa de atunci, după biblioteca Vaticanului şi cunoştea mai multe limbi.
Statuia ridicată în cinstea sa la Cluj este una celebră. Ansamblul monumental Matia Corvin (regele Matia ecvestru și cei patru generali ai săi) a fost dezvelit în 1902.
În imagine este macheta monumentului lui Matia Corvin din Cluj-Napoca, într-o carte poştală din 1907 (arhiva Ora Sălajului), care a a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Macheta este opera artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey.