România, cunoscută pentru trenurile sale lente din Uniunea Europeană, ar putea în curând să beneficieze de o linie de mare viteză ce va traversa țara, conectând Bucureștiul cu Budapesta și alte orașe, printre care se află și Zalăul. Comisia Europeană sprijină acest proiect, considerat la Bruxelles o inițiativă ecologică.
O linie de tren de mare viteză ar putea străbate România de la nord-vest până pe litoral. Este un proiect vechi de mai bine de 10 ani, dar avantajul este că ar putea obține finanțare de la Bruxelles, cu atât mai mult cu cât va lega nu doar orașe precum Oradea, Zalău, Cluj, Pitești și București, ci va conecta capitala României cu Budapesta, iar de aici cu Vestul Europei, scrie stiripesurse.ro.
Clubferoviar.ro scrie că deputatul clujean Radu Moisin a solicitat Ministerului Transporturilor detalii despre acest proiect, iar răspunsul nu a întârziat. Deși studiul de fezabilitate nu a fost încă realizat, experții ministerului au identificat două scenarii, scrie Hotnews.ro.
Un aliniament sustenabil pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză/viteza sporită ar putea lega următoarele orașe: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.
Lungimea liniei ar fi de aproximativ 590 km, iar costurile s-ar apropia de 17 miliarde de euro, adică 25-30 milioane euro/km. A doua variantă ar fi cea a unui aliniament hibrid care include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/oră pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/oră, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului, menționează sursa citată. Avantajul ar fi că există deja porțiuni la care se lucrează, precum noua linie ferată Cluj – Oradea, finanțată în întregime de Uniunea Europeană, dar și alte porțiuni ceva mai mici pe parcurs, între Sighișoara și Brașov. Nu în ultimul rând, linia ar putea fi prelungită până la Constanța.
Totuși, nu este foarte clar când ar putea fi finalizat întregul proiect. „”în acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc”, au răspuns reprezentanții Ministerului Transportului.
Despre o linie ferată de mare viteză care să lege cele două capitale europene, Budapesta și București, s-a vorbit încă de acum 20 de ani. În România, primul politician care a vorbit despre beneficiile sale a fost Ludovic Orban, în 2007, anul în care România a intrat în Uniunea Europeană. Ulterior, reprezentanții Ungariei și cei ai României au discutat de mai multe ori, la nivelul miniștrilor Transporturilor din cele două țări, dar și la nivelul premierilor. De altfel, primul-ministru Marcel Ciolacu a discutat pe această temă și acum aproximativ o lună cu Viktor Orban.
Încurajări și bani europeni de la Bruxelles
Avantajul este că proiectul noii linii ferate București – Budapesta este susținut și de la Bruxelles, ca parte a dezvoltării infrastructurii feroviare europene, pe care se va pune accentul în următorii ani.
Iar Ungaria și România sunt două dintre verigile slabe ale Uniunii Europene, la acest capitol, ambele având o infrastructură ferovoiară îmbătrânită.
Fostul comisar european al Transporturilor, Adina Vălean, nu a făcut un secret din faptul că a susținut la Bruxelles acest proiect.
„Eu sper să existe un tren de mare viteză București-Cluj. Ia timp. Dar, întotdeauna când plănuim infrastructură, și este un lucru la care eu am insistat atunci când am lucrat împreună cu România pe proiecte de infrastructură mare cu finanțare din fondurile europene de infrastructură – de exemplu e un tunel Predeal-Brașov – am spus «nu puneți tunelul acela atât de scurt». Ar rezolva o problemă acum, dar nu va permite în viitor un tren de mare viteză pe acolo”, a spus Vălean, într-o intervenție la Digi 24, cu câteva luni în urmă.
Tot atunci, ea a vorbit despre faptul că următoarea mare investiție în infrastructură va fi linia de mare viteză București – Cluj.
„De comun acord cu experții noștri s-a ajuns la o formulă astfel încât atunci când îl facem el să fie deja pregătit pentru investiția următoare în linia de mare viteză București-Cluj. De altfel, UE își propune, unul dintre proiectele ei, pe termen mai lung – pentru că așa sunt investițiile în cale ferată peste tot în UE – să avem toate capitalele europene conectate cu trenuri de mare viteză”, a mai spus Vălean.
Comisia Europeană consideră că aceste căi ferate de mare viteză reprezintă o modalitate de transport confortabil și prietenos cu mediul înconjurător. Astfel, amprenta de carbon este mult mai mică decât în cazul altor tipuri de transport, iar în plus oferă un nivel sporit de siguranță. Nu în ultimul rând, ca toate investițiile masive în infrastructură, investiția într-o cale ferată de mare viteză contribuie la dezvoltarea economică a localităților pe care le străbate.
De altfel, Uniunea Europeană își propune ca până în 2030, lungimea rețelei feroviare de mare viteză existentă la nivelul anului 2020 să se tripleze, iar până în 2050, cea mai mare parte a transportului de călători pe distanțe medii să se realizeze cu trenul. Iar pentru România, miza ar fi una aparte. Un viitor tren Viena – Constanța ar aduce pe litoral turiști din țările din centrul Europei, în special Austria și Ungaria și ar conecta marile orașe din România cu Occidentul, pe calea ferată.